- descínde
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. descínd, 1 pl. descíndem; perf. s. 1 sg. descinséi, 1 pl. descínserãm; conj. prez. 3 sg. şi pl. descíndã; ger. descinzấnd; part. descíns
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
descínde
Look at other dictionaries:
descinde — DESCÍNDE, descínd, vb. III. intranz. 1. A şi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a coborî. 3. A ajunge (şi a se opri) într un loc; a trage (la un hotel, la o gazdă). 4, (Despre organele forţei publice) A se deplasa, a sosi la… … Dicționar Român
trage — TRÁGE, trag, vb. III. I. 1. tranz. A face efortul de a mişca, de a deplasa ceva, apucându l pentru a l da la o parte sau pentru a l îndrepta spre un anumit punct. ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a i face (cuiva) un semn, a i atrage… … Dicționar Român
descindere — DESCÍNDERE, descinderi, s.f. Acţiunea de a descinde şi rezultatul ei. ♦ Deplasare a unui organ de urmărire penală la locul săvârşirii infracţiunii, pentru a face constatări şi a strânge probe de natură a duce la lămurirea pricinii. – v. descinde … Dicționar Român
coborî — COBORÎ, cobór, vb. IV. 1. intranz., refl. şi tranz. A (se) da jos dintr un loc ridicat sau dintr un vehicul. ♢ expr. (tranz.) A coborî ochii (sau privirea) = a privi în jos, în pământ (de ruşine, de timiditate etc.). ♦ A (se) deplasa în jos, pe o … Dicționar Român
monofiletic — MONOFILÉTIC, Ă, monofiletici, ce, adj. (biol.; despre populaţii) Care descinde dintr un strămoş comun sau dintr o singură populaţie. – Din fr. monophylétique. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98 monofilétic adj. m., pl.… … Dicționar Român
neolatin — NEOLATÍN, Ă, neolatini, e, adj. (Despre limbi) Care continuă limba latină; romanic; (despre popoare) care descinde din romani, de origine latină. [pr.: ne o ] – Din fr. néo latin. Trimis de LauraGellner, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 NEOLATÍN adj.… … Dicționar Român
urmaş — URMÁŞ, Ă, urmaşi, e, s.m. şi f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generaţiile anterioare lui); descendent, odraslă. ♦ Moştenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într o demnitate, într o funcţie. 3. Continuator al… … Dicționar Român
coborâtor — COBORÂTÓR, OÁRE, coborâtori, oare, adj. 1. Care coboară. ♦ Înclinat. 2. (Adesea substantivat) Care se trage din...; descendent, urmaş (al lui...). – Coborî + suf. tor. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 Coborâtor ≠ suitor Trimis de siveco … Dicționar Român
debarca — DEBARCÁ, debárc, vb. I. 1. intranz. şi tranz. A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; p. ext. a coborî din tren sau din alt vehicul. ♦ intranz. A ataca ţărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). ♦ (Rar; glumeţ) A descinde (într o… … Dicționar Român
descendent — DESCENDÉNT, Ă, descendenţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care coboară; coborâtor. 2. s.m. şi f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaş. – Din fr. descendant, lat. descendens, ntis. Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa … Dicționar Român
